Bazele cercetărilor herpetologice din tară au fost puse de C. Kiritescu (1901-1930) care a făcut inventarul faunistic al reptilelor din România si a schiţat zoogeografia lor, insistând asupra unor probleme de sistematică.
R.Martens (1921-1923) studiază un material colectat personal în România , interpretând in spiritul sistematicii moderne. Cercetările sale cuprind indicaţii interesante care au putut fi valorificate ulterior si de alţi herpetologi. R. Câlinescu (1931) introduce nomenclatura ternară după lista lui Martens si Muller, alcătuieşte pentru prima dată hărţi amănunţite de răspândire a reptilelor din tară si face analiza zoogeografică si ecologică a herpetofaunei. Publicaţiile Iui Băcescu (începând din 1933) reflectă o armonioasă îmbinare a însuşirilor de sistematician cu cele de ecolog vădind o adâncă cunoaştere a terenului si a biologiei reptilelor în natură.
Studiile sale asupra sopârlei Eromias arguta de la Hanul Conachi , precum si asupra viperidelor si colubridelor din tară sunt deosebit de valoroase. Fauna de reptile din sudul Ddbrogei este amănunţit cercetată de LLepsi (1927).
I. E. Funh (începând din1932) Funh si Martens (1959) au urmărit studiul variabilitătii si ecologiei – la diferite lacertide; pentru a le încadra în unităţile subspeciei corespunzătoare, indicând totodată afinităţile în comparaţie, cu rasele geografice vecine. St. Vancea (începând din 1934) folosind aceleaşi metode moderne ale sistematizării, a continuat studiul viperidelor iniţiat de Băcescu.
B. Stugren (1955, 1957 -1960, 1961) s-a ocupat de particularităţile viperei de stepă din fânetele Clujului, de răspândirea reptilelor, din Transilvania si Dobrogea, de sistematica speciei Lacerta praticola într-o lucrare de sinteză a schiţat originea herpetofaunei din România in lumina glaciatiunii. Aplică pentru prima oară metode statistice din studiul variabilitătii reptilelor. B. Stugren si I.Ghira, (1987 , 1988) studiază distribuţia reptilelor pe zone altitudinale în Munţii Retezat si împreună cu B. Kiss (1981) studiază productivitatea secundară la sopârla de câmp. În 1961, Fuhn si Vancea publică în cadrul "Faunei R.P.Române", editată de Academia R.P.Română , un studiu monografic asupra reptilelor din România, în care tratează morfologia externă,.anatomia, ecologia, filogenia; răspândirea geografică si sistematică a acestor animale .
Până la ora actuală acesta este cel mai.complet studiu despre reptilele din România.